Abstract
The Apuseni Mountains are unusual on account of the extreme fragmentation of the settlement pattern particularly in the upper Aries valley. Not only is hamlet settlement very much the rule, but these small units of settlement may be quite widely separated from each other by distance and altitude. Such networks have evolved through clearance of the high surfaces which cannot be efficiently farmed from the valleys in which modern infrastructure has been concentrated over the last century. Important questions therefore arise with regard to the survival capacity of communities which are critical elements in a cultural landscape that constitutes a valuable resource for both Romania and Europe. In other parts of the region dispersal is not so extreme, but there are still depopulation tendencies which are potentially damaging for the cultural landscape. The paper examines the lifestyles associated with outlying settlements and the extent to which centralising tendencies have been resisted in recent times. In the context of the present transition it considers the actions being considered to safeguard fragile mountain communities in a vulnerable area exposed to growing commercial penetration associated with cross-border cooperation on the Hungarian- Romanian frontier.
Similar content being viewed by others
References
Abrudan I. and Turnock D., 1999: A rural development strategy for the Apuseni Mountains, Romania. GeoJournal, 46: 319–336.
Aluas I. and Rotariu T., 1989: Familii rurale si mod de trai. In: Zamfir C. and Rebeden I. (eds), Stiluri de viata: dinamica lor in societatea contemporana. Editura Academiei RSR, Bucharest, pp. 116–135.
Aluas I., 1977: Sinteza reteaua de localitati urbane a judetului Cluj. Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, In: Flaviu B., 1977: Studii privind sistematizarea teritoriului si localitatilor din judetul Cluj. ICP/Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.
Apolzan L., 1987: Carpatii-tezaur de istorie: perenitatea asezarilor risipite pe inaltimi. Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucharest.
Barbieri M., 1998: Plan de amenajare a teritoriului zona Remetea-Buru. Capitel Proiect, Alba Iulia.
Beuran N., 1973: Perespectivele urbanizarii judetului Cluj. Viitorul Social, 2: 652–662.
Butura V., 1958: Adaposturile temporar in sud-estul Munti Apuseni. Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 2: 95–134.
Butura V., 1964: Contributii la studiul instalatiilor tehnice taranesti din Muntii Apuseni (mori prese de ulei si steze). Revista de Etnografie si Folclor, 9(6): 597–613.
Bleahu M.D. and Bordea S., 1982: Muntii Apuseni. Editura Sport-Turism, Bucharest.
Borca A., 1992: Arhitectura traditionale pe Valea Ariesului. Revista Monumentelor Istorice, 61(1): 61–76.
Chauvin P., 1997: La protection de la nature au service du developpment local: l'exemple de la haute vallee de l'Aries dans lesMonts Apuseni. Institut Universitaire Professionalise: Amenagemenet de Developpement Territorial, Universite de Pau et des Pays de l'Adour.
Cianga N., 1986: Turismul in Muntii Apuseni. Studii Universitatis Babes-Bolyai: Geographia, 31(3): 67–73.
Ciomac I.L. and Popa Necsa V., 1936: Cercetari asupra economia din Muntii Apuseni. Universul, Bucharest.
Cocean P., 1984: Potentialul economic al carstului din Muntii Apuseni. Editura Academiei RSR, Bucharest.
Cocean P., 1987: Probleme de asezarilor din carstul Muntilor Apuseni. Buletinul SSG din RSR, 7: 111–115.
Cocean P., 1992: Modele de amenajare turistica a unor regiuni muntoase din Romania. Studii Universitatis Babes-Bolyai: Geographia, 37: 39–48.
Cucu C. and Chira E., 1997: La situation generale de l'eneignement dans la ‘Pays de Moti’ XIX et XX siecles: le developpement de l'enseignement des sciences naturelles. In: Cristea V. (ed.), L'espace rural: approche pluridisciplinaire. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 98–105.
Dragulescu C., 1997: Les stryges: protectrices de la nature dans les Monts Apuseni. In: Cristea V. (ed.), 1997: L'espace rural: approche pluridisciplinaire. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 146–160.
Florescu F., 1937: Targul de pe Muntele Gaina. Sociologie Romaneasca, 2(9–10): 418–430.
Florescu F., 1938: Problema Motilor la Congresul Astrei. Sociologie Romaneasca, 3(7–9): 395–397.
Florescu F., 1942: Vidra: un sat de Moti negustori si mestesugari ambulanti. In: Golopentia A. and Georgescu D.C. (eds), 60 sate romanesti: contributii la tipologia satelor romanesti. Institut de Stiinte Sociale al Romaniei, Bucharest, pp. 86–172.
Giurcaneanu C., 1988: Populatia si asezarile din Carpatii romanesti. Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucharest.
Herbay A., 1946: Tirgurile din bazinul Ariesului. Revista Geografica, 3: 108–133.
Iacob G. and Ianos I., 1987: Potentialul turistic al Muntilor Apuseni si valorificarea acestuia. Terra, 19(4): 27–30.
Iancu G., 1992: Adunarea generala a Astrei tinuta a Abrud in Septembrie 1938. In: Tara Motilor: Studii Articole si Comunicari. Editura Atlas Clusium SRL Cluj, Cluj, pp. 6: 123–132.
Iordan I., 1958: Economia agrara a raionului Vidra. Probleme de Geografie, 5: 339–354.
Knappe E. and Benedek J., 1995: Der Wandel des landlichen Raumes im Gebiet um Cluj-Napoca. Euuropa-Regional, 3(4): 1–14.
Maier A., 1987: Reteaua cailor rutiere si transporturile auto din muntii Apuseni. Studia Universitatis Babes-Bolyai: Geographia, 32(3): 42–51.
Martonne de Emm., 1922: Le massif du Bihor. Lucrarile Institutului de Geografie at Universitatii din Cluj. Vol. 1, 47–114 (1922).
Matley I.M., 1971: Human geography of the Western Carpathians. Scottish Geographical Magazine, 87: 116–127.
Onisor T. and Susan A., 1966: Asezari asimilate urbanului. Studia Universitatis Babes-Bolyai: Geologia-Geografia, 11(1): 115–125.
Pacurar A., 1997: Un aspect du passe de l'agriculture en Roumanie: les terrasses agricoles. Studia Universitatis Babes-Bolyai: Seria Geographia, 42: 207–209.
Pop G.P., 1985: Padurile din Muntii Apuseni: aspecte geograficoeconomice. Studia Universitatis Babes-Bolyai: Geologia-Geographia, 30: 56–66.
Pop G.P., 1992: Amenajari hidroenergetice din bazinul Crisului Repede. Studia Universitatis Babes-Bolyai: Geographia, 37: 61–72.
Richardson D. and Burford T., 1995: Romania: The rough guide. Rough Guides, london.
Rey R., 1979: Viitor in Carpati. Editura Scrisul Romanesc, Craiova.
Rosu D., 1942: Grebla opritoare de la Campeni. Revista Padurilor, 54: 437–449.
Samochis B., 1985: Resursele funciare agricole din ecosistemul zonei muntilor Apuseni. Viitorul Social, 18: 435–444.
Savu A., 1984: Un tip de asezari din muntii Apuseni: roirile pastorale. Studia Universitatis Babes-Bolyai: Geologia-Geographia, 29: 70–75.
Surd V., 1992: Sistemele de asezari din Muntii Apuseni. Studia Universitatis Babes-Bolyai: Geographia, 37: 92–100.
Surd V., 1993: Introducere in geografia rurala. Ed. Interferente, Cluj-Napoca.
Surd V., 1997: Les caracteres generaux des etablissements humains dans Le Pays de Moti In: Cristea V. (ed.), L'espace rural: approche pluridisciplinaire. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 91–97.
Surd V. and Cocean P., 1981: Les profils economiques des habitats des Monts Apuseni. Revue Roumaine: Geographie, 29: 59–63.
Susan A., 1967: Consideratii asupra retelei de asezari din regiunea Crisana. Studia Universitatis Babes-Bolyai: Geologia-Geographia, 12(2): 292–297.
Susan A., 1971: Miscarile pendulare ale fortei de munca spre orasul Oradea. Studia Universitatis Babes-Bolyai: Geologia-Geographia, 16(1): 69–74.
Susan I. and Susan A., 1979: Contributii geografice la studiul asezarilor rurale din judetul Alba. Studia Universitatis Babes-Bolyai: Geologie-Geographia, 24(1): 71–74.
Talanga C., 1991–2: Quarrying at Rosia-Poieni: Geographical implications. Analele Universitatii din Bucuresti: Geografie, 40–41: 73–79.
Vasile B. et al., 1971: Judetul Alba-Orasele noastre: Cimpeni. Comitetul Judetean Alba al PCR, Alba Iulia.
Vesa I.I., 1991: Tara Abrudului. Primarie, Abrud.
Vrabete M. and Popse C., 1999: Strategical appraoch for the valuation of potential at the county level: county of Cluj case. In: Surd V. (ed.), Rural space and regional development. Editura Studia, Cluj-Napoca, pp. 258–265.
Vuia R., 1975: Studii de etnografie si folclor. Minerva, Bucharest.
Zegreanu D., 1983: Valorificarea turistica a zonei sistemului hidroenergetic Somesul Mic. Terra, 15(2): 40–44.
Zolog M. and Prodan I., 1937: Plasa sanitara model Gilau: raport de activitate pe anii 1931–1936. Buletin Eugenic si Biopolitic (Cluj), 8: 3–42.
Author information
Authors and Affiliations
Rights and permissions
About this article
Cite this article
Surd, V., Turnock, D. Romania's Apuseni Mountains: Safeguarding a cultural heritage. GeoJournal 50, 285–304 (2000). https://doi.org/10.1023/A:1007170018729
Issue Date:
DOI: https://doi.org/10.1023/A:1007170018729